ASTRE și oameni.

Astrologia este un afront estetic. Ea coboară astronomia la nivelul… folosirii lui Beethoven pentru reclamă comercială. (Richard Dawkins)

zodii
Să discutăm folosind o gândire logică și nepărtinitoare despre implicațiile cunoașterii astrelor asupra vieții oamenilor în decursul vremurilor și în epoca modernă.
Rândurile mi-au fost inspirate de recenta mea carte „ ASTRONOMIA SOCIALIZANTĂ cu exemplificări”.
M-am gândit că titlul ei, aparent arid, îi va face un deserviciu popularizarii ei în rândul posibililor cititori. Cartea nu este nici pe departe inaccesibilă cititorului de orice formație intelectuală, întrucât în majoritatea capitolelor vorbește despre persoane și întâmplări dintr-o anumită epocă a dezvoltării astronomiei românești. Partea teoretică ce ar
presupune un efort intelectual de înțelegere, fiind după mine, mult pre mică față de întregul cuprins al cărții. Eu justific apariția acestei cărți prin constatarea pe care am făcut-o privind influența ASTRONOMIEI asupra oamenilor in decursul vremurilor și al locurilor în care acestia viețuiesc.
Ca să trecem la subiectul actual, voi încerca de fapt să pledez pentru cunoașterea științifică și să-mi fie iertat dacă alții au altă părere decât mine în ceeace privește rândurile ce vor urma.
Voi începe prin a da câteva definiții, care să constituie punctul de plecare și pe care am să vă rog să le acceptați ca premize ale subiectelor in discuție.
1. ASTRONOMIA – știință a naturii care studiază materia din univers, adică diferitele corpuri cerești, materia interstelară, sistemele de corpuri cerști, precum și universul luat ca un întreg.
2. ASTROLOGIA – concepție greșită după care pozițiile Soarelui, Lunii, planetelor ca și unele fenomene cerești , influențează soarta oamenilor și evenimentelor de pe Pământ. Ansamblu de speculații false având ca obiect studiul corpurilor cerești (din sistemul solar), cu ajutorul cărora se pretinde că se poate afla destinul oamenilor sau
al popoarelor.
3. FUTUROLOGIE – Știință care se ocupă cu studiul, explorarea și cercetarea viitorului; știință a previziunii, știință a viitorului; viitorologie. Cuvântul a fost creat de istoricul german Ossip Kurt Flechtheim în 1943.
4. METEOROLOGIE – Disciplina (ramură a unei științe, geofizica) care se ocupă de studiul fenomenelor atmosferice, având ca obiect în special procesele climatice, precipitații, temperatură, curenți de aer, descărcărilor electrice (fulgere) și prognoza lor. Știința care se ocupă cu studiul învelișului atmosferic al Pământului și al proceselor din cuprinsul său. Activitatea în domeniu implică cercetarea condițiilor și fenomenelor meteorologice; prelevarea, analizarea, evaluarea și interpretarea datelor meteorlogice pentru prevederea vremii și determinarea condițiilor climatice specifice unor diferite regiuni geografice; dezvoltarea de noi teorii meteorologice sau îmbunătățirea unora existente; dezvoltarea de noi sau îmbunătățirea unor metode, tehnici și instrumente meteorologice.dictASTRO
Primele două definiții sunt din „Dicționar de ASTRONOMIE și ASTRONAUTICĂ” coordonat de acad. CĂLIN POPOVICI și ultimele de pe internet – dexonline.
Întrucât sunt mulți semeni ai mei care se uită cu mare inters la previziunile astrologice care sunt nelipsite pe multe posturi de televiziune sau citesc cărți sau tabloide cu
acest subiect, m-am simțit dator să discut pe marginea acestor definiții și prin comentariile făcute să clarific unele aspecte.
Trebuie mai întâi să subliniez ca prima si a treia definiție sunt ale unor științe, adică conform DEX „un ansamblu sistematic de cunoștințe despre natură, societate și gândire; ansamblu de cunoștințe dintr-u n anumit domeniu al cunoașterii”. Știința încearcă să identifice fenomene și entități, forțele care le cauzează, mecanismele prin care ele exercită aceste forțe, și sursele acelor forțe în sensul structurilor interne ale acestor fenomene și entități.
Cea de a doua definiție, pentru astrologie, este explicit catalogată in „Dicționar de ASTRONOMIE și ASTRONAUTICĂ” ca o concepție, deși în WIKIPEDIA este descrisă astfel: Astrologia (din greacă: άστρον astron: stea, și λόγος logos: știință, teorie, studiu) înglobează un ansamblu de cunoștințe, tradiții și credințe, structurate, din punct de
vedere geografic, în sisteme care acordă importanță și semnificație raporturilor ce se nasc din pozițiile relative ale corpurilor cerești și a altor detalii legate de acestea (semne zodiacale, case). Se presupune că aceste raporturi astrale ar cuprinde semnificații utile pentru interpretarea personalității omului.
Întrucât logos apare la ultimele trei definiții, am putea crede mai întâi că ele sunt științe, iar ASTRONOMIA după nume nu ar fi, dar nu trebuie uitat ca logos poate fi interpretat și ca teorie sau studiu și astrologia corespunde acestor două accepții, intrucât sunt teoretizări sau studii asupra unor fenomene astronomice interpretabile.
Problema nu stă în partea de teorie sau studiu pe care le face astrologia, ci în interpretarea pe care o dă acestora.
Se apreciază că cei peste 10.000 de oameni care se nasc in aceeași oră pe întreg Pământul n-au nici pe departe același caracter sau soartă. Ca să nu mai vorbesc de cazul posibil a doi sau mai mulți gemeni cu soarte și moment al decesului diferite.
De ce am pus și ultimele două definiții pe lângă primele două a căror rădăcină unică este evidentă? Ar putea cineva să lege astrologia de futurologie și meteorologie,
întrucât și ele se ocupă de previziuni asupra viitorului. Futurologia nu se referă la un individ anume, ci la incercarea ca pe baza dezvoltarii fenomenelor din natură și
societate în cursul timpului, să creioneze niște posibile manifestări/tendințe viitoare. Meteorologia (ca ramură a geofizicii) se ocupa de previziuni pe baza datelor furnizate
de fizica Pământului privind manifestările din viitor ale fenomenelor care pot influența traiul pe acestă planetă.
Vom face acum considerații lărgite asupra preocupărilor astronomiei și astrologiei și poate vom amesteca în discuție și futurologia sau meteorologia, dacă va fi
nevoie.
Astronomia este o știință vastă, cu multe ramuri de dezvoltare în decursul timpului. E suficient să ne uităm doar la cuvintele care incep cu astro- din „Dicționar de
ASTRONOMIE și ASTRONAUTICĂ” precum: astrobotanică, astroclimat, astrofizică, astrofotometrie, astrometrie, astronautică, astronavigație, astronomie neutrinică
și ne putem face o idee de vastitatea cercetărilor și fenomenelor pe care le studiaza această știință. Astronomia se ocupă de pozițiile și mișcările corpurilor cerești, de
compoziția, structura, interacțiunile și evoluția lor, folosind radiațiile care vin de la ele, observațiile și interpretarea lor teoretică.
O descriere clasica a ramurilor acesteia este dată mai jos, deși după mine ar putea fi și mai dezvoltată. După metodele utilizate și obiectele cerești studiate, se împarte în mai multe ramuri, dintre care principalele se referă la studiul pozițiilor și mișcărilor lor -astronomia clasică- și la proprietățile lor fizice -astronomia modernă-.
Astronomia clasică include ramurile astrometrie și mecanică cerească, aceasta din urmă fiind impulsionată de lansarea sateliților artificiali, a stațiilor interplanetare și a sondelor spațiale în interiorul sistemului solar. Folosirea calculatoarelor electronice permite o dezvoltare continuă și accelerată a ramurilor astronomiei clasice.
Astronomia modernă cuprinde ca ramură principală astrofizica, ocupându-se de aspectul și structura fizică, de compoziția chimică, de originea și evoluția corpurilor
cerești , de interacțiunile dintre ele. Studiază corpurile cerești sub toate aspectele posibile, considerând și cantitatea (fluxul) și calitatea (spectru, polarizare etc.)
radiațiilor într-o gamă foarte largă.
După natura radiațiilor studiate există: radioastronomia, astronomia de raze X și Y, astronomia de infraroșu, astronomia neutrinică, etc.
După metodele folosite se deosebesc: astrofotometria, spectroscopia astronomică, astrofizica teoretică, astrofizica relativistă, astrofizica energiilor mari, fizica solară,, fizica solar-terestră, fizica stelară, fizica planetelor, fizica cometelor, fizica extragalactică, a materiei interplanetare, a nebuloaselor gazoase etc.
Ca o sinteză a acestor ramuri s-au dezvoltat cosmogonia care studiază formarea corpurilor și a sistemelor de corpuri cerești, precum și evoluția lor inițială și cosmologia, care studiază structura și evoluția universului ca un ansamblu, bazându-se pe datele obținute de astronomia extragalactică, pe cunoștințele și teoriile fizice privind natura spațiului, timpului și gravitației, ca și pe unele ipoteze cu caracter general filozofic.
carteAm putea spune deci că astronomia este poate cea mai cuprinzătoare știință, făcând apel la celelalte științe precum: matematica, informatica, fizica, chimia, biologia, filozofia etc., fiind o știință în evoluție care aduce o imprtantă contribuție la dezvoltarea celorlalte științe, datorită posibilității sale de a studia materia în condiții extreme, care nu pot fi realizate în laboratoarele terestre.
Eu cred chiar, că se lărgește continuu, chiar și cu ASTRONOMIA SOCIALIZANTĂ pe care am descris-o și exemplificat-o în cartea mea editată de curând.
Preocuparea pentru lămurirea confuziei pe care o mai fac încă și acum unii oameni între astronomie și astrologie este veche, după cum se poate vedea din conferința zodiacul și „zodiile” ținută în 1972 la Punctul Astronomic din parcul Herăstrău – București.invit
Astrologia nu a apărut ca o disciplină în sine, ci ca o urmare firească a previziunilor șamanilor și vracilor din epocile primitive și a idolatriei din perioada sclavagistă, care arătau că oamenii depind de tot ce nu cunosc din jurul lor. A culminat în perioada religiilor politeiste, care propovăduiau credința că planeta noastră este centrul Universului și toate stelele, Soarele și planetele care se învârt în jurul nostru ne influențează viața. Astrologia babiloniana prezicea destinul omului dupa pozitia astrelor in momentul nasterii sale si dupa miscarile, intalnirile aparente si gradatiile de culoare ale acestor astre.
Astrologii cred că mișcările și pozițiile corpurilor cerești influențează direct viața de pe Pământ sau corespund unor evenimente din viața umană. Astrologii moderni
definesc astrologia ca pe un limbaj simbolic (ascundere în spatele cuvintelor mai greu de înțeles de cei mai mulți oameni), un fel de artă sau o formă de divinizare. În ciuda diferențelor de opinii, majoritatea astrologilor sunt de acord că poziționările corpurilor cerești folosesc la interpretarea evenimentelor trecute și prezente precum și la prezicerea viitorului. Comunitățile științifice consideră astrologia o pseudoștiință sau o superstiție. Ea a luat ființă odată cu astronomia în Chaldeea, inițial fiind confundate. Interesul pentru prezicerea viitorului a influențat pozitiv la inceput astronomia, prin căutarea unor metode științifice de cunoaștere și prezicere a pozițiilor planetelor, Lunii și Soarelui pe bolta cerească care constituie de fapt horoscopul, baza „prezicerii” sorții unei anumite persoane. Pozițiile acestor corpuri cerești erau calculate pentru momentul nașterii persoanei sau la alt moment (în cazul căutării în ce măsură horoscopul este favorabil sau nu unor acțiuni viitoare).

simbolz

În cadrul sferei cerești se găsește o zonă lată de circa 16 grade, cunoscută sub numele de zodiac. Aceasta se află pe ambele părți ale eclipticii, respectiv al traseului aparent al Soarelui pe bolta cerească. Pe acest plan se deplasează aparent și planetele sistemului solar. Aștrii cerești amintiți erau folosiți în horoscop după poziția lor în cele 12 semne ale zodiacului, semne corespunzând unor intervale de longitudini de câte 30°. La rândul lor semnele zodiacului (numerotate de la vest) erau împărțite în 6 case, din care cele de la 1
la 6 sub orizont, iar cele de la 7 la 12 deasupra orizontului. Prima casă ce se ridica la orizontul est purta numele de ascendent și prezenta importanța cea mai mare în prezicera sorții cuiva. Explicație nu există, doar că așa s-a păstrat prin tradiție și a fost preluată ca atare fără discernămînt.astrol
Tradițiile mai mult sau mai puțin deformate care in vechime serveau la prezicerile astrologice după pozițiile Soarelui, Lunii și planetelor în diferite semne ale
zodiacului și ale acestor semne in casele horoscopului,
nu aveau nici o bază științifică și constituiau o colecție de
superstiții, a căror aplicare era falsificată de deplasarea
semnelor zodiacului cu 30° față de constelații, din cauza
precesiei echinoxurilor (astfel acum Berbecul cade inconstelația Peștii iar Taurul în constelația Berbecului ).
Pe parcursul a 26000 de ani axa Pământului oscilează în
jurul perpendicularei pe planul orbitei precum un titirez,pamrot
puțin oblic, generând precesiunea. Unghiul de înclinație al axei Pământului față de planul orbitei respectiv al eclipticei este de circa 23 de grade.
În anul 2006 Pluton a fost retrogradat de la rangul de planetă de UAI (Uniunea Astronomică Internațională), dar a rămas în considerația astrologilor cu aceleași semnificații ca în mitologia greacă.
Planetele folosite în horoscoape au rămas cele șase planete vizibile cu ochiul liber, văzute și de omul primitiv.
Fenomene astronomice ca erupțiile solare sau exploziile supernovelor apropiate, au putut și pot influența dezvoltarea vieții pe Pământ, dar aceste nu au nici o legătura
cu astrologia, aplicându-se la scară globală și nu la nivel de individ. Există incercări actuale de a extinde prezicerile chiar la scară națională sau mondială, în dorința de
modernizare forțată.
„Cel mai vechi horoscop cunoscut datează din sec. IV î.Hr. Chiar atunci astrologii au început să perfecteze instrucțiunile vagi și nedemonstrabile ale horoscopului.
Astrologii nu pot explica mecanismul prin care obiectele din spațiu influențează viețile noastre. Astrologii au plasat în mod tradițional importanța constelațiilor de pe
cer. Numele constelațiilor au fost obținute prin atribuirea de către om a unor nume pentru unele grupri de stele care seamănă cu ceva din experiența vizuală a omului,
fiind astfel dependente de percepția sa. Putea să le numească altfel și să aibă o altă formă pe bolta cerească. Dacă ne-am deplasa în alt loc din Univers, stelele s-ar
grupa altfel. Obiectele de pe cer nu sunt o fotografie bidimensională ci sunt intr-un spațiu cu trei dimensiuni. Intre obiecte aparent apropiate putând exista adevărate
distanțe astronomice. Astrologia dupa atâtea secole de adâncire a cunoașterii umane nu a avansat deloc. Nu poate face nici această distincție, practic minoră, că aceste
constelații se văd astfel din cauza lipsei de perspectivă.” scrie in cartea sa „Stele și flori, flori și stele în unversul științei” prof.dr. Harry Minți.stflor
Tot el afirmă „ Astrologia în decurs de atâtea zeci de secole a rămas la gândirea concretă, dar folosesște gândirea abstractă pentru o educație dăunătoare pe care o practică, menită să ne determine să plătim horoscoapele. Și ghicitul în palmă se plătește. Munca astronomului se plătește mai puțin, pentru că este în majoritatea timpului o muncă cinstită, carefolo sește omului.”
Nu ne poate explica nici un astrolog de ce este atât de important momentul nașterii, iar o viață întreaga de educație și muncă sub aceleași astre care își modifică poziția și raportul dintre ele, nu contează? Planetele care sunt departe au o influență asupra omului, spun astrologii, dar Pământul pe care călcăm, care dă totul omului ca să crească și supraviețuiască nu are nici o importanță.
Aproape nu a rămas nimic în media care să nu fi fost folosit de astrologi pentru inrobirea minții oamenilor (ca să nu mai gândescă cu propriul cap) în dorința de o viață mai bună. Până și internetul care a fost creat ca să inlesnească accesul la biblioteci și să sprijine cercetarea științifică e folosit de astrologi pentru a îmbrobodi pe cei mulți. Am putea asemui astrologia cu fenomenul „Caritas” care a băgat mâna în buzunarele celor creduli. Poate sumele individuale pretinse pentru serviciile astrologilor nu sunt deosebit de mari, dar însumate chiar și numai la scara unei țări, reprezintă valori importante.
Nu există post TV fără emisiune zilnică de astrologie și lumea petrece mult timp la TV. Există chiar showuri cu astrologi care fac horoscop la minut, pentru participanți. Ziarele scrise sau online au rubrică curentă de astrologie.
Și toate acestea costă bani. Fiecare astrolog, în fiecare zi, cu aceeași așezare a planetelor pe cer, emite recomandări felurite, în funcție de imaginația proprie. Și toate acestea in dauna educației normale și utile. Dece oare ne mirăm, când în media se face propagandă hoțiilor reușite, excrocheriilor și evaziunilor fiscale, prezentării celor mai scumpe articole, cancanurilor și femeilor dezbrăcate, a avocaților mai buni care apără pe cei mai mari hoți. Cultura și educația nu sunt profitabile, nu fac rating.
Dată fiind situația de fapt, nu e de mirare că și unii astronomi profesioniști aderă la astrologie și chiar fac „ore suplimentare”. Din fericire sunt doar câțiva și care se pot scuza prin faptul că din munca in astronomie duc prea puțini bani familiilor pe care trebuie să le întrețină. Unii cu demnitate, cărora le repugnă acestă înșelătorie, fie caută să lucreze în țări cu o societate mai sănătoasă, fie fac apel la al doile job.astrog
Astrologii din zilele noastre putem zice că nu-și merită banii pe care îi câștigă, intrucât nu fac altceva decât să preia calculele făcute de programe specializate de calculator (ades gratuite) și apoi după Inaintea epocii calculatoarelor, măcar era o muncă indelungată și care cerea cunoștințe de astronomieniște scheme prestabilite, doar însăilează previziuni după cum îi taie capul sau după  câtă fantezie au. și calcule pentru a construi o astrogramă.
Am putea spune că doar astrograma era și este legătura, de altfel foarte slabă, cu astronomia. Ce urmează după realizarea ei este doar închipuire și înșelătorie cu puțină fantezie.
Astrologia nici nu se gândește să se apere, sau să discute concepțiile sale, ea fiind „perfectă și de neatins” și asta de câteva mii de ani.
Există o vorbă „fii atent ce îți dorești, pentru că e posibil să ți se împlinească” și pe această zicală se bazează mulți astrologi în influențarea deciziilor și deci a cursului unor evenimente viitoare din viața unui individ. Deciziile pe care le ia o persoană în urma unei preziceri astrologice, urmărite cu perseverență, conform legăturii cauză-efect pot determina unele intâmplări ulterioare, care pot coincide cu o prezicere.
Dar tot de previziuni se ocupă și futurologia și meteorologia, așa ca să discutăm un pic și despre ele.
Futurologii nu prezic evenimente care vor avea loc într-un moment anume, ci observă prezentul pentru a-i identifica liniile de forță și a-i deduce tendințele. Aria temporala obișnuita pentru astfel de predicții este de 50 de ani. De aceea, nu e surprinzator faptul că, pe masură ce intervalul crește, concluziile sunt tot mai incerte, iar recompensa pentru o predicție corectă este mai mare.
O strategie din ce in ce mai frecventă a futurologilor este fixarea unui rezultat-țintă pentru a stabili apoi cum pot fi „manevrați“ oamenii și organizațiile in vederea
atingerii acelui obiectiv.
Potrivit lui Eamon Kelly, unul dintre participanții obișnuiți ai conferințelor de la Chicago, futurologia utilizează numeroase metode, însă trei sunt principale:
Prima operează cu faptul că această știință poate acoperi orice domeniu social, de la economie la psihologie.
A doua vizeaza capacitatea de planificare și de construcție, care poate include interviurile cu experți și cartografierea de tip cauza-efect.
A treia metodă constă în arta sau abilitatea intuitivă de a reuni toate elementele acumulate într-un întreg coerent.

Futurologii pot exploata tendințele prezentului pentrua prezice evenimente pe termen lung. De exemplu, majoritatea infracțiunilor implică barbați cu vârste cuprinse între 18 si 24 de ani, iar o creștere a numarului de baieți nascuți astăzi ar putea determina o creștere infracționala în următoarele doua decade.
O alta metoda de predictie, Conferinta Delfica, presupune faptul că un grup de experți să fie consultați, fiecare în parte, asupra unei probleme.

In sprijinul activității futurologilor vin, de asemenea, simulările computerizate, evaluările de impact, „roțile viitorului“ (pe care sunt afișate efectele unui anumit eveniment) și schemele de relevanță (utilizate de NASA pentru a stabili etapele necesare pentru finalizarea unor programe complexe).
Pană nu demult, munca futurologilor se asemăna cu cea a pompierilor: ei trebuiau să stabileasca ce era de făcut în cazul în care lucrurile mergeau prost. Situația era una de reparare a efectelor, nu de prevenire a cauzelor. O dată cu întrunirea din această vară de la Chicago, ținta futurologiei s-a schimbat. Știința predicției trebuie acum să imagineze cel mai bun viitor posibil și să înceapă să îl creeze.
Asemenea multor domenii de cercetare moderne, futurologia are la baza o „arta“ care dateaza din timpuri stravechi: divinația. Prin aceasta futurologia se leagă de
astrologie, numai că în timp ce astrologia se îmbogățește în pași de melc, întrucît vine din vechime cu scheme imuabile, putând cu greu să asimileze multiplele date și
aspecte obținute de cercetătorii astronomi și ceilalți din domeniul acesta atât de vast, futurologia face apel la cele mai noi cuceriri din domeniile științifice și mai ales soociale. Este deci clar acum pentru noi gradul de modernitate, adaptabilitate și utilitate al futurologiei față de astrologie.
Atmosfera şi hidrosfera Pământului oferă o gamă foarte variată de resurse, dintre care unele sunt încă insuficient exploatate, din cauza cunoaşterii lor limitate sau inexistenţei unor tehnologii adecvate. Medii fluide, cu o dinamică accentuată şi permanentă, atmosfera şi hidrosfera prezintă şi riscuri, care conduc frecvent la diminuarea
resurselor. Se înţelege desigur, că prevenirea şi combaterea fenomenelor de risc care provoacă pierderi, pot contribui la scăderea acestora şi implicit la creşterea ofertei
de resurse. Cu alte cuvinte evitarea sau diminuarea pierderilor de resurse poate fi privită ca o resursă.
Cronicile cele mai vechi ale omenirii cuprind date referitoare la vreme şi climă, combinate cu anumite cunoştinţe de astrologie şi astronomie, rezultând de aici un soi
de progonză, desigur mult simplificată. Culegerea datelor meteorologice în mod sistematic a început însă târziu, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, iar în prezent,
mijloacele de observare şi prognoză a vremii au devenit extrem de performante. Astăzi, o prognoză meteo are un grad de adeverire cuprins, în funcţie de tipul acesteia,
între 60% şi 90%.
Ca durată în timp, prognozele sunt: de foarte scurtă durată, respectiv de 3-6 ore, realizate pe baza datelor furnizate de radarele meteorologice. Aceste radare sunt
importante pentru că pot furniza cu rapiditate informaţii referitoare la precipitaţii, grindină, ajutând la alarmarea rapidă a populaţiei în caz de precipitaţii peste limita
normală. Există, de asemenea, prognoză de durată medie, care cuprinde date referitoare la un interval de 24 ore-trei zile, uneori chiar şi până la nouă zile. Pentru
acest tip de prognoză gradul de adeverire se duce spre 90%. În momentul de faţă, o prognoză pentru cinci zile este tot atât de exactă cum era acum 20 de ani pentru
două zile. Intervalul a crescut foarte mult. Prognozele de lungă durată sunt cele care se referă la vremea pentru o lună-două sau chiar trei, iar gradul de adeverire este
de maximum 60%.Cea mai lungă prognoză, ca durată în timp, este emisă de Centrul de la Londra şi cuprinde date pentru şase luni de zile.
Să mai facem o distincție și anume faptul că astronomia are un câmp de cercetare și de aplicații vast, fiind am putea spune mama științelor, ocupându-se de un
Univers concret și interacționând cu el, având deci un scop util întregii societăți omenești; astrologia este o divinație (ghiceală), care se poate realiza aleatoriu (chiar și
indivizilor cărora nu li s-a ghicit viitorul, sau care sunt născuți în locuri și momente diferite) care utilizează nici 1% din obiectul și realizările astronomiei, în principal cu
scop de a câștiga bani, este deci o înșelătorie costisitoare și deci inutilă.
Futurologia facând parte dintre științele sociale, are ca scop să creioneze cu
mijloace moderne de investigare, dacă poate, posibile evoluții ale societății umane în
timp ce meteorologia bazându-se pe date geofizice in evoluție ale Pământului încearcă
, cu tot mai mult succes, să ajute dezvoltarea societății și vieții pe Pământ. Dacă
astrologia are un rol pasiv, încercând să manipuleze indivizii in interes propriu,
futurologia se adreseaza segmentelor sau organizațiilor umane, cu scopul de a le arăta
cea mai bună cale de evoluție iar meteorologia prevede manifestările vremii ( deci
utilitate imediată și strict necesară agriculturii, industriei și societății) cu tot mai mult
succes pe măsura utilizării tehnologiei în dezvoltare.
Aș putea concluziona că proliferarea astrologiei în societatea noastră actuală este o
sabotare a învățământului și educației la nivelul cel mai general, atât prin timpul
consumat inutil pentru a asculta prezicerile fără suport, în dauna unei culturalizări
autentice prin emisiuni științifice din care să se poată extrage ceva util pentru
îmbunătățirea vieții cotidiene, sau măcar prin cultură de calitate. Mai bine s-ar
asculta/viziona o operă, s-ar asculta o muzică clasică , s-ar merge la un muzeu sau
expozitie de pictură, s-ar asculta/vedea o piesă de teatru sau un film celebru sau citi o
carte instructivă.
De ce realizărilor ce fac parte din domeniul atât de vast al astronomiei moderne nu
li se alocă spațiu de difuzare și explicații care să deschidă orizonturile de gândire?
Cine are interes in acest sens și dece? Să căutăm profitorii și să-i înlăturăm, pentru sănătatea noastră mintală!
Sunt evenimente (ca să luăm un prim exemplu), precum „ROMÂNIA, observat din România” (http://observer.astro.ro/roro/) în care este vorba de eforturile
făcute de astronomii români specialiști și amatori, cât și străini, care au definitivat cu mari eforturi și in condiții de observație vitrege orbita asteroidului cu numărul 7986
denumit și „ROMÂNIA”, precum și studiul compoziției sale. Acestea sunt necunoscute publicului larg (doar un mic grup de inițiați s-au putut bucura de această realizare
de vârf a astronomiei românești) și care pe lângă efectele educative ar fi avut și un rol de a stimula „patriotismul”, trăsătură de caracter care este tot mai puțin pomenită
în România.asteRO
Alt eveniment (al doilea exemplu posibil) care ar fi putut umple spațiul mediatic ocupat de HOROSCOP, putea fi Expozitia Caritabilă cu vânzare de picturi a Liceului de Arte Grafice „Nicolae Tonița” din București prilejuită de nefericitul și tragicul incendiu „COLECTIV”, în zilele 10-11 noiembrie 2015. Copii din toate clasele și vârstele au muncit fiecare dupa talentul și indemânarea sa pentru a picta un tablou prin care la Clubul Țăranului Român (dovedit neâncăpător pentru vizitatori și expozanți) unde a avut
loc evenimentul, vizitatorii să poată contribui împreună cu micii pictori la alinarea suferințelor răniților și membrilor de familie ai acestora. Erau picturi de diverse tematici și dimensiuni care au fost prețuite la propriu și la figurat. Unele aveau ca tematică aspecte de club, peisaje diverse și compoziții, altele tematici legate de locul de expunere precum motive de pe straiele populare (flori, pești sau motive geometrice inspirate din aceste veșminte). Am achiziționat și eu două picturi cu semnificație legată de locul de desfășurare Clubul Țăranului Român.sapat Una cu tematică „Săpat și semănat” aparținând lui
BERCOVICI DANIEL cl.IX care m-a impresionat atât prin tematică și semnificația pozitivă degajată cât și prin detaliile și tehnicile întrebuințate de micul pictor. Armonia culorilor, dinamica pozițiilor personajelor, faptul că lumina se putea ghici undeva departe din umbrele pe imbrăcămintea acestora, cât și faptul că se încadra cred eu perfect in aspecte legate de viața țăranului, m-au făcut să-l apreciez în mod deosebit. Ciudat este că am
descoperit o proporție care mi-a dat de gândit. Este vorba de circa 30% din populație (făcând o analogie cam forțată) de tip „Dorel” – model devenit emblematic, care stă cu bărbia sprijinită în hârleț și se uită cum muncesc alții și restul de circa 60% ca băiatul care sapă (nu are importanță ce sau „pe cine”) și mai ales fata care însămânțează. Regret că micul pictor nu l-a putut prezenta înrămat, căci l-am selectat din vraful de picturi de 50 lei.emma
Al doilea tablou achiziționat, de mici dimensiuni și cu grijă înrămat, prezenta niste flori stilizate așa cum s-ar putea intâlni pe costumele populare, pe covoare sau pe pereții locuințelor țărănești. Mi-a plăcut stilizarea, armonia culorilor între ele și cu fondul. Tabloul realizat cu îngrijire până la minuțiozitate m-a facut să cred ca mica pictoriță EMMA RĂDULESCU cl. IX ar pute deveni o bună graficiană.
Iată deci cel puțin două exemple de reportaje și subiecte educative, instructiv-formative și legate de științe și tehnici (chiar picturale) care ar fi putut umple locul mediatic al HOROSCOPULUI.

astronom Neculai Rădulescu

 

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s